20-21

32 așișderea și nu neapărat de la Rivoluțiunea cea sângeros-Românească ci de la o epică deplasare pe biclă între Suceava și Tudora. Asta cu acea biclă nou-nouță, cu sacrificii părintești și sprijin prietenesc necondiționat obținută. Mulțumesc (și acum!) pentru acel cadou atât părinților, cât și prietenilor noștri de la Suceava!

20 sunt de poluare „personalizată”, redusă însă indiscutabil per unitate, față de cea public-comunitar-„subvenționat?” realizată, așa cum și cei 21 de poluare „cu scop”, de la cei 28500 lei / litru la 5,95 lei / litru, dar câtă satisfacție în fiecare rotire a volanului și cât fior de pură plăcere în fiecare deplasare a sonorului spre 5000+ rpm.

De aceea și noua ieșire către natură, către libertățile din ce în ce mai îngrădite de către noua ordine a lumii „libere”. Nu doar de aceea, mai mult pentru dorința de a mă reîntâlni cu zăpada, dar și pentru a mai zbur(D)a un pic! Tocmai pentru a se putea acestea am stat cu ochii pe prognoze precum pe butelie. Ciudat asta pentru că îmi doream să și cadă precipitațiile mult așteptate dar eram dornic și de ieșirea, de acum clasică, de sâmbătă. Și mai ciudat a fost că prognoziștii au nimerit-o de astă dată! Bini di tăt!!!

Drum chiar înghesuit la ceas matinal de sâmbătă, pe ploaie frumoasă dar cu un cer înluminat la graniță de munți și cu promisiunea unei mări alpine serioase peste obcinele bucovinene. Toate acestea s-au transformat în realități ale Rarăului cel ușor accesibil și le-am savurat (cam prea în fugă) cu vederea proiectată prin cer sau prin ecranele din spatele lentilelor (mult) mai vechi sau în premieră în colecția proprie!

M-am bucurat precum în decembrie de acum 32 sau 21 sau 20 de ani în urmă. Și am realizat că și eu sunt important pentru a fi fixat în fracțiunea de timp smulsă trecerii și nu am mai ezitat, mai cu seamă că seria pulverizărilor a continuat (că exista material!). Zborurile vor trebui mai atent programate, cu o mai serioasă studiere a tuturor elementelor, spre a captura tot ceea ce îți este generos oferit de elementele în continuă fluiditate ale naturii și fotografiile ar cam fi cazul să fie și mai îndrăznețe atât ca realizare, cât și ca postproc (sâc!).

Una peste alta, până s-a lăsat întunericul peste vremuri, am fost liber, precum păsările cerului! Am lăsat chiar și DN17, cel mereu de alergat, pentru ceva întâlniri cu oameni și locuri cărora le sunt recunoscător pentru ceea ce au binevoit a dezvălui! Doar că lăsarea întunericului, previzibilă și degrabă petrecută, m-a prins în vâltoarea tipică a vremurilor „grele” dintre 10 decembrie și 10 ianuarie. Tot din motive întunecate, iEuropene(ști), nu mai spunem nici măcar sărbă(U)tori de iarnă! că de Crăciun, Ion, Maria, Tată, Mamă, Nași, Prieteni dacă pomenim suntem în pericol de a fi dați la porcii din crescătoriile de aiurea (nici măcar nu din bătătura națională!), singurii autorizați a mai ființa (alături de toți cei ai forurilor – cică – cu rol REPREZENTATIV al cetățenilor într-o democrație – dovedită de rahat). Spre a ajunge la Părinți, fie ei numiți 1 și 2 după regulile noii lumi (A)normale, ai nevoie de mult spirit de aventură în care numai piciorul și voința te pot ajuta, mașina fiind inutilă dacă nu-i realmente tanc sovietic, deh, ale ioropei promisiuni îngropabile prin pământ și buzunare.

Să nu-l uităm prin urmare, nici pe Moș Gerilă cel reinstaurat de leftismul grețos așezat temeinic pe la Krem… STOP! e vorba de adevărata-i casă = (briusel+strassBURG!)2, acum și convertit la noua culoare de bază a celei coane numită Über_ioropa: verdele (de Paris! – să fie și cel macrou fericit). Așa vaxxat și colorat asezonat poate că Moșul, indiferent de nume și coloratură, va reuși să bucure copiii întregii lumi cu ultimul model de castel sau doar cu o lumină dătătoare de speranțe! poate n-or fi chiar toate deșarte!

Pentru că ziua a fost, în genere, foarte reușită! să dăm vederii ceea ce este menit a ajunge acolo (pentru mine și pentru cei care chiar au dorința de a vedea cele postate!):

În zbor ai niște certe avantaje, motiv pentru care mă repet, spunând că este un vis vechi de când umanitatea, să dăm prioritate celor extrase din înălțimile celeste, undeva între nori și cețurile mării alpine:

Apoi, revenind cu vederea pe pământ, să vedem ce concurență pot face acestor imagini acelea, mult mai sofisticat prinse, cu „sticle” mai vechi sau mai noi:

Zburătoarea are avantajul de fi mare captatoare de animații ce surprind lumea așa cum poate fi realmente ea (din nefericire, serviciile YuTiube sunt din ce in mai „superbe” asa ca versiunile 720p/1080p/1440p/2160p ale filmuletelor apar dupa 24-48 de ore!):

Spre a da unitate acestei postări să punem o imagine sintetică a celor 32 (de ani) scurși de atunci:

Înfiorător acel DESTUL de

Liniște cerească dorim și iertare cerem celor care acum 32 de ani au căzut! victime ale unui regim ce sancționa exact aceleași lucruri ce nu convin, din nou, celor cocoțați pe scaune reprezentative și dotați cu tehnologie care i-ar face verzi de invidie pe aceia ce butonau atunci (dacă nu cumva or fi aceiași sau bine înrudiți).

Un gând despre “20-21

  1. Tofan Alexandru

    …și uite așa vezi multe, …stând! Cadre de o frumusețe rară, …de „vină” sunt unghiurile de fotografiere!!! (spune invidiosul)

    Apreciază

Comentariile sunt închise.