Fulguieli de primăvară

Poate prea devreme, oricum pe neașteptate, a venit semestrul al II-lea. Inevitabil acest lucru însă nu știu de ce picând nu tocmai bine. O fi de la alt lucru care începe a se manifesta tot așa discret și tot așa nu neapărat așteptat. Nu acum. Calendaristic bate la ușă primăvara dar eu tot mai sper …

Continuă să citești Fulguieli de primăvară

Efemeridele apei

Când e vorba de a visa se pare că zodia mea este una predestinată. Dar dacă visele reușesc să devină și realitate este una din dilemele spinoase cu care trebuie să trăiesc. Nu este cazul să mă plâng și probabil că nici nu o voi face pentru că unele dintre vise chiar au devenit realități. …

Continuă să citești Efemeridele apei

Fragilitatea grației

Mi-am făcut cadou o porție de iarnă autentică deși localizarea ei devine tot mai restrânsă și cantitativ tot mai săracă, an după an. A fost așa, un fel de cadou post-s(TR)esiune... CE? Eu nu merit? Problema este că după s(TR)esiunea regulată vin REstanțele cele la fel de regulate. Și am avut destui astăzi... nu chiar …

Continuă să citești Fragilitatea grației

Sfinții albi ai crestelor

Pasiunile rămân pasiuni până te consumă cu totul. Și așa linia fragilă a vieții umane este scurtă fie și numai prin raportare la timpul universului (presupunând că El, Universul, se cramponează de noțiunea asta abstractă care ne stă ca sula-n coaste nouă, mai cu seamă în zilele de astăzi - mâine).Spuneam de pasiuni… și mă …

Continuă să citești Sfinții albi ai crestelor