De ce restaurat? ca doar era ramas cat se poate de OK in urma noastra. Ba chiar cu fericirea pe cerul luminat de soarele miezului noptii.
Pentru ca dispozitivele pe care le cumparam cu grija, le caram cu grija si ne rugam de ele sa ne inregistreze memoriile imagistice: am numit aici camere foto digitale si camere video digitale, au un defect numit imposibilitate de a inregistra corect diferente majore de tonuri si contrast in aceeasi scena. Asa ca obtii cerul impecabil dar nu si restul sau invers. Uneori mai iese ceva mai aproape de adevar, mai cu un blitz bine plasat, mai cu o prefocusare pe o zona convenabila dar indeobste ai nevoie de unelte software si de timpul necesar cautarilor spre a obtine ceea ce ochiul uman vazuse la momentul capturii de imagine.
Dupa atata vorbaraie (poate fara rost) sa spun ca am revazut (a cata oara ?) imaginile de la capatul lumii (unul din) si am gasit si o unealta din aceea care sa lauda ca va face si va drege… totul. Cat a reusit? las pe altii sa aprecieze. Mie insa mi-a redat, fie si pentru cele cateva ore de lucru, senzatia ca ma aflam iarasi acolo. M-am uitat apoi pe geam si m-am desumflat.
Vizionare placuta a senzatiilor restaurate:
EuGeniuZ's Blog 